Fundaţia culturală

Erbiceanu

Home | Link-uri | Trimite-ne un e-mail
ArgumentCuvântul preşedintelui de onoareObiectiveDocumenteActivităţiIstoria familieiEchipaContactŞtiriFoto

Intâlnire de neuitat: Constanța Erbiceanu și Sviatoslav Richter. Articol publicat in LISZT SOCIETY Newsletter N153-2023,Q4


My Aunt, Richter & Liszt
I thought readers might be interested in memories I have as a 19-year-old student when the great pianist Sviatoslav Richter visited my great-aunt, Constance Erbiceanu. Richter was already famous but was considered suspect by the Soviet regime as he had a sister living in (then) West Germany, so it was only from 1958 that he was allowed to perform in Finland and Romania. In September 1958 my great-aunt received a telephone call from the Musicians Union informing her that Richter was in Romania for the first time - and had expressed an interest in visiting her. He arrived punctually, accompanied by Mrs Gheorghiu, the wife of a Romanian academician, announcing that they would stay for an hour. In fact, the visit was to last for four hours and Richter’s concert in the Athenaeum was delayed by some two hours!
The conversation took place in German, and during the first three hours I had to remain outside, only being allowed in with my mother for the last hour. During the visit Richter played the beginning of the Liszt B minor Sonata and my aunt’s piano looked very small for the great Russian-German star! Richter was interested in German musical life, especially in Leipzig where my aunt had studied at the Gewandhaus from 1894 to 1898 where she met a lot of famous composers and performers. He was also interested in the musical life at Weimar and Meiningen. He studied Liszt’s portrait with autograph for a long time, and also the portrait of Brahms. Both of these remain in my collection today. He was also interested in her friendship with the composer Max Reger; indeed, the most impressive and theatrical moment of the visit occurred when my aunt offered him the score of Reger’s Piano Concerto which contains the composer’s notes. Richter fell to his knees and kissed her hands promising to learn and perform the concerto in the next six months. My aunt replied that it would take longer than that to understand and learn it!
I attach a few photographs which I hope might be of interest.
Constantin Erbiceanu


Mătușa mea, Richter și Liszt
M-am gândit că cititorilor le-ar plăcea să afle despre amintirile mele ca student la 19 ani, când marele pianist Sviatoslav Richter a vizitat-o pe mătușa mea, Constanța Erbiceanu. Richter era deja faimos, dar era considerat suspect de regimul sovietic deoarece avea o soră care locuia în Germania de Vest (cum era numita atunci), așa că abia din 1958 i s-a permis să concerteze în Finlanda și România. În septembrie 1958, mătușa mea a primit un telefon de la Uniunea Muzicienilor informând-o că Richter se afla în România pentru prima dată - și își exprimase dorința de a o vizita. A sosit punctual, însoțit de doamna Gheorghiu, soția unui academician român, anunțând că vor rămâne o oră. De fapt, vizita a durat patru ore și concertul lui Richter de la Ateneu a fost întârziat cu aproximativ două ore!
Conversația a avut loc în germană, iar în primele trei ore am trebuit să rămân afară, fiind permis să intru doar în ultima oră împreună cu mama mea. În timpul vizitei, Richter a interpretat începutul Sonatei în si minor de Liszt, iar pianul mătușii mele părea foarte mic pentru marele star ruso-german! Richter era interesat de viața muzicală germană, în special de Leipzig, unde mătușa mea studiase la Gewandhaus din 1894 până în 1898, unde întâlnise mulți compozitori și interpreți celebri. De asemenea, era interesat de viața muzicală de la Weimar și Meiningen. A studiat mult timp portretul lui Liszt cu autograf, precum și portretul lui Brahms. Ambele rămân în colecția mea și astăzi. De asemenea, era interesat de prietenia ei cu compozitorul Max Reger; de fapt, momentul cel mai impresionant și teatral al vizitei a avut loc când mătușa mea i-a oferit partitura Concertului pentru pian de Reger care conține notele compozitorului. Richter s-a așezat în genunchi și i-a sărutat mâinile, promițând să învețe și să interpreteze concertul în următoarele șase luni. Mătușa mea a răspuns că va dura mai mult de atât pentru a-l înțelege și învăța!
Atașez câteva fotografii care sper să fie de interes.
Constantin Erbiceanu
Inapoi