Lansarea cărţii Strămoşi pe alese de Filip-Lucian Iorga

Joi, 7 februarie 2013, între orele 19.00 și 21.30, a avut loc, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, lansarea cărții Strămoși pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române a lui Filip-Lucian Iorga, vice-președintele Fundației Culturale Erbiceanu. Au vorbit despre carte Dna. Iustina Croitoru (redactor la Ed. Humanitas), Dl. Lucian Boia, Dl. Neagu Djuvara (Președintele de Onoare al Fundației Culturale Erbiceanu) și autorul. Președintele Fundației, Dl. Constantin Laurențiu Erbiceanu, a luat parte la evenimentul la care au fost prezente cca. 200 de persoane, printre care Prințul Mihai Dim. Sturdza, Prințul Grigore Ghika, Principesa Eleonore de Schaumburg-Lippe, acad. Gheorghe Chivu, prof. Nicolae Constantinescu, Georgeta Penelea-Filitti, Anda Văllimărescu, Marilena Rotaru, Aneta Bogdan, Cristian “Kit” Paul, Mirela Nagâț, Costin Popa, Ruxanda Beldiman, Andrei Muraru.

 

Redăm prezentările volumului de pe coperta a patra:

 

 Îndemn pe cititor să se cufunde în lectura cărţii, care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă. (Neagu DJUVARA)

 În genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic. Este meritul lui Filip-Lucian Iorga de a introduce subiectul cu adevărat în istorie: în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale. El arată în chip convingător că lucrul care contează până la urmă nu este atât realitatea strictă a unei descendenţe, cât propria reprezentare a acesteia şi mai ales receptarea publică. Ne aflăm în faţa unor strategii de legitimare, oglindind dorinţa de afirmare şi lupta pentru întâietate între familiile boiereşti, şi nu mai puţin efortul acestora de a se integra în aristocraţia europeană. E în fond o preluare, şi sub acest aspect, a modelului occidental, odată cu procesul de modernizare şi occidentalizare declanşat după 1800. (Lucian BOIA)

 Fascinantă este evoluţia tipului de fabulaţie genealogică. Anticii îşi căutau strămoşii printre zei. În Antichitatea târzie şi în Evul Mediu, devine preponderentă raportarea la Antichitatea propriu-zisă. În epoca modernă, se încerca legarea fie de începuturile medievalităţii, fie de Antichitate. În toate cazurile, strădania de a găsi strămoşi iluştri a mers mână în mână cu şarlatania, cu impostura, cu falsul. Socotesc că prin cartea lui, Filip-Lucian Iorga pune bazele unui mod (poate chiar ale unei direcţii) de cercetare, pentru care ea constituie o abordare preliminară, ale cărei continuare şi dezvoltare suntem îndreptăţiţi să le aşteptăm cu tot interesul. Cu asemenea cercetări, ştiinţa genealogică însăşi se află la o răscruce. (Ştefan S. GOROVEI)

 

 Prezentarea cărții, pe site-ul Editurii Humanitas: