Fundaţia culturală

Erbiceanu

Home | Link-uri | Trimite-ne un e-mail
ArgumentCuvântul preşedintelui de onoareObiectiveDocumenteActivităţiIstoria familieiEchipaContactŞtiriFoto

Prezentarea Chestionarului Memoria boierimii, conceput de către Dl Filip-Lucian Iorga

     Dl Filip-Lucian Iorga, Vice-preşedintele Fundaţiei Culturale Erbiceanu, a susţinut sâmbătă, 15 mai a.c., între orele 17.00 şi 17.30, la Muzeul Unirii din Iaşi, în cadrul celui de-al XV-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică, prelegerea cu titlul Memoria boierimii. Pledoarie pentru utilizarea metodei chestionarului în definirea unui portret al descendenţilor actuali ai boierimii române, în care a prezentat instrumentul de lucru conceput în noiembrie 2009, la Paris. 

    Redăm mai jos rezumatul prezentării Dlui Filip-Lucian Iorga: 

     Interesul pentru istoria propriei familii m-a îndreptat, treptat, şi către numeroase alte poveşti de familie şi de viaţă. În perioada liceului şi a facultăţii am trăit o adevărată fervoare a arheologiei detaliilor genealogice şi biografice, înregistrând zeci de ore de interviu cu personalităţi ale vieţii culturale româneşti, printre care s-au aflat şi câţiva descendenţi ai familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Cu unul dintre aceştia, Dl Alexandru Paleologu, am publicat în 2005, la Editura Humanitas, cartea de convorbiri „Breviar pentru păstrarea clipelor”. 
     Lucrările de licenţă în Istorie („Filiaţii imaginare şi imaginarul filiaţiilor”) şi de master în Istoria ideilor şi mentalităţilor („Urmaşi de sfinţi şi împăraţi. Scurtă incursiune în imaginarul genealogic al familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea”), redactate sub coordonarea Dlui prof.univ.dr. Lucian Boia, au reprezentat o continuare firească a preocupărilor mele. În prezent, pregătesc o teză de doctorat despre mitologiile genealogice ale familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, în secolul al XIX-lea. 
     În perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, m-am aflat într-un stagiu de cercetare în cadrul Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, afiliat Universităţilor Paris I Panthéon Sorbonne şi Paris IV Sorbonne, sub coordonarea profesorului Eric Mension-Rigau, specialist în istoria aristocraţiei franceze, colaborator apropiat al marelui istoric Pierre Chaunu şi autor al unor lucrări precum „Aristocrates et grands bourgeois”, „L’enfance au château” sau „Le donjon et le clocher”. Luând cunoştinţă de activităţile mele de până acum, de zecile de ore de convorbiri înregistrate şi de absenţa unor studii ştiinţifice despre descendenţii actuali ai boierimii din Moldova şi Ţara Românească, Dl Mension-Rigau m-a îndemnat să utilizez formula chestionarului (care a dat rezultate remarcabile în cazul aristocraţiei franceze studiate de Dl Mension-Rigau). 
     Am alcătuit, aşadar, un Chestionar de 17 pagini, cuprinzând 22 de capitole cu aprox. 300 de întrebări, destinat strângerii de informaţii despre istoria familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Întrebările se referă la strămoşi, la educaţie, la formulele de sociabilitate, la uzanţele sociale, la mentalităţi şi viaţa de zi cu zi, la tradiţiile de familie, la strategiile de capitalizare a trecutului şi de transmitere a memoriei etc. Am distribuit deja, începând cu luna decembrie 2009, peste 150 de chestionare descendenţilor familiilor boiereşti care locuiesc în România, Franţa, Elveţia, Germania, Italia, Marea Britanie sau Canada. Peste o treime dintre destinatari s-au angajat să completeze chestionarul, iar mai mult de 20 dintre aceştia mi-au trimis deja răspunsurile lor. Voi încerca în continuare să trimit Chestionarul cât mai multor descendenţi ai familiilor boiereşti, în speranţa că răspunsurile vor putea forma un corpus pe care să-mi pot baza cercetarea care ar urma să construiască, cu instrumentele genealogiei, ale istoriei familiei şi ale antropologiei istorice, portretul unui grup social cu rol esenţial în istoria naţională. Pe lângă recomandările metodologice ale Dlui Eric Mension-Rigau, în desfăşurarea anchetei şi a cercetării voi beneficia şi de acelea venite din partea Dnilor Neagu Djuvara, Mihai Dim. Sturdza, Ştefan S. Gorovei, Radu Negrescu-Suţu, Radu Rosetti şi Constantin Laurenţiu Erbiceanu. 
     Comunicarea mea din cadrul celui de-al XV-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică, plasat sub deviza „Strămoşii noştri – Istoria noastră” se va axa pe prezentarea conţinutului Chestionarului, a utilităţii acestui demers, în contextul unei pierderi din ce în ce mai accelerate a memoriei familiale (după deceniile de comunism distructiv, de tranziţie alienantă şi prin stabilirea multor descendenţi ai familiilor boiereşti în afara României) şi a metodelor pe care le voi folosi în prelucrarea şi interpretarea răspunsurilor primite. Recuperarea memoriei strămoşilor ne va conduce la revalorizarea istoriei noastre şi, de aici, la redefinirea identităţii noastre familiale, de grup, regionale şi naţionale. Demersul meu nu se vrea decât un instrument pe acest drum. 

     În cadrul Adunării Generale a membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Dl Profesor Ştefan S. Gorovei, Preşedintele ales al Institutului, a apreciat favorabil demersul Dlui Filip-Lucian Iorga, a propus plasarea acestuia sub egida Institutului „Sever Zotta” şi i-a îndemnat pe membrii Institutului să răspundă la întrebările din Chestionarul Memoria boierimii. Dl Filip-Lucian Iorga a rostit şi el un scurt cuvânt, ca răspuns la aprecierile Dlui Gorovei.



Data publicării: 25 mai 2010

Inapoi